Prima Leapsa!

Am primit prima mea leapsa virtuala.. asa ca o onorez fara alte comentarii.

RULE #1 : People who have been tagged must write their answers on their blogs and replace any question they dislike with a new question formulated by themselves.

RULE #2 : *Tag 6 people to do this quiz and don t forget to name who gave it to you.


1. If your lover betrayed you, what would your reaction be?

M-asi simti deceptionata, mi-asi aduna catrafusele si asi pleca fara sa ma uit inapoi.


2. If you have a dream you’d like to come true, what is it?

Tocmai am citit la RottenKid ca nu se implineste daca zic, asa ca.. :d


3. Rule #1 If you could write a book, what would it be about and what title would you choose for it?

Ar fi ceva in genu la ceea ce scrie Paulo Coelho sau Marc Levy si s-ar numi “Mixed Feelings”.


4. What would you do with 1 000 000 000 dollars?

Caaaat?  Nu o sa ii am niciodata muncind cinstit.. asa ca mai bine nu ma gandesc ce asi face cu ei. Ce rost are?


5. Will your best friend always be your best friend?

Rheea consulta globu de cristal.


6. Have you ever been in love with two people at once?

Nu…si nici nu cred ca vreau.


7. How long would you wait for someone you really loved?

Sunt destul de impulsiva.. nu stiu daca asi avea foarte multa rabdare.


8. If you won the lottery, would you quit your job?

La job-ul actual da.


9. Who is on your celebrity top 5…you know, the ones…that if you ever had an opportunity…

George Clooney e sigur in top, restu 4… greu greu de ales.


10. What sucks the life out of you?

Deocamdata nimic, da e timp…


12. What’s your greatest fear/phobia?

Moartea ciuva drag.


13. What kind of person do you think the person who tagged you is?

“EL”: Foarte sigur pe el.

“EA”: Dulce si deschisa.


14. Would you rather be single and rich or married but poor?

Fericita.. saraca sau bogata.


15. What’s the first thing you do when you wake up?

Bombanit + oprit telefonu + inca 5 minute minim in pat :)


16. Would you give all in a relationship?

Da.


17. Is your career vitally important to you?

Da.


18. Would you forgive and forget no matter how horrible a thing someone has done?

Sincer, nu.


19. Do you prefer being single or having a relationship?

Relatie.

Asa.. si acum se presupune ca trebuie sa dau leapsa mai departe la 6 prieteni. Oameni buni, sunt o marginata sociala virtuala… n-am 6 prieteni! :(


Filed under: Lepse

Gran Hermano vs CFR Cluj

Asa… revin cu povestiri din culise cum am promis. Cam tarziu, da nu este timp, am zile in care 24 de ore nu imi ajung. A fost destul de misto emisiunea vazuta din alta perspectiva. Prezentatoarea, o tipa cu multi ani de experienta  in domeniu m-a surpris. E foarte simpla, deloc isterica.. nu cere cafele si atentii. N-are stare deloc, se misca incontinuu, misca picioarele pe muzica care o pun la imagini. Stiti ce muzica?? Manele!!! Incredibil da am trait s-o vad si pe asta. Emisiune in Spania, care n-are alte melodii sa puna decat un remix la o manea romaneasca!! Ar trebui sa-i scriu o scrisoare sa ii explic neaparat cat de ridicol e.

Detalii amuzante: cand a inceput emisiunea si a intrat in platou, ea se facea ca iese de undeva.. de fapt nu era nici o usa, era de 5 min in platou vorbind cu toti, si s-a plimbat putin prefacandu-se ca vine din culise. Usa pe care iese concurentu dat afara (am o problema cu usile se pare) e neagra, groasa si mereu baga mult fum, cel putin asa pare la tv. Ei bine… nu, e transparenta, urata si daca tragi putin de ea sigur cade.

Ne-au dat niste sandwishuri si apa.. cred ca vroiau sa ii iertam ca nu ne-au lasat sa fumam deloc toate orele alea. Partea cea mai proasta e ca s-a terminat foarte tarziu… am ajuns acasa pe la 3 dimineata… a 2a zi, la 6 eram in picioare pregatindu-ma de munca. Am baut 24736735 cafele… si am hotarat ca nu mai merg la emisiuni.

In alta ordine de idei.. aseara ne-am adutat 6 prieteni si am fost la singurul bar romanesc din zona, sa vedem meciul meciurilor CFR Cluj-Chelsea. Sunt mandraaaaa de clujenii mei pentru egalul pe care l-au facut. Au jucat cam speriati, asi zice eu, dadeau de multe ori pase inapoi in loc sa atace mai mult.Mi-a placut cel mau mult jocul lui Muresan. Oricum, atata timp cat rezultatl e bun.. e ok, nu obiectez deloc. Asta fiind modesta mea parere, neexperta deloc in fotbal. Ca experienta, prefer un meci din asta important  in loc sa stau nefumata pe o bancuta de lemn uitandu-ma la Big Brother.


Filed under: City Life

Gran Hermano aka Big Brother

Mi se intampla chestii ciudate. Ieri, agitatie la munca, telefonul suna de lua foc plus treburile zilnice…intr-un moment de respiro, vad un apel pierdut pe telefonul mobil. Un numar de fix. Sun inapoi ca o fetita educata ce sunt (de data asta numarul exista). Raspunde o domnisoara:

Ea: Da?

Eu:Buna, am un apel pierdut de pe numarul acesta si asi vrea sa stiu unde sun.

Ea: Suni la Telecinco (un canal de televiziune de aici).

Eu: !?!?!?!

Ea: Zi-mi numele si prenumele tau, te caut in baza de date si iti spun de ce te-am sunat

Ma cauta ea cateva minute pe acolo, dupa care imi zice: “Ai facut  un cont la noi pe pagina, si ai fost aleasa sa te duci ca public , tu si un insotitor la programul Gran Hermano”. M-a bufnit rasul.. nu stiam ce sa zic, i-am confirmat nume prenume si act de identitate confuza. Nu e genul de program la care m-asi duce neaparat, plus de asta stiam clar ca o sa fie foarte greu sa il conving pe “EL-ul” meu care nu vrea nici sa auda de programe de genu.

Am hotarat sa merg.. ar fi interesant sa vad cum se face programul in direct si sa vad ce face lumea in pauzele publicitare :D , desi maine o sa fiu moarta de somn. L-am convins cumva si pe EL , desi era reticent, exact asa cum ma asteptam si o sa vina cu mine ca sa imi taca gura :d

Revin maine cu povestiri din culise ;)

P.S: LA MULTI ANI MARI!!!!

Filed under: City Life

S-a stins…

Un simplu telefon… si gata, trebuie sa te obisnuiesti cu ideea ca nu mai e. Ca inima lui a cedat, ca a decis sa plece…cu ideea ca nu o sa mai auzi comentarii la misto cand intrii in casa, mult mai tarziu decat ai promis, si de dincolo se aude o voce razand care intreaba: “cat ai zis ca ii ceasu?” . Cu ideea ca nu mai poti sa te duci in Romania hotarata sa ii faci o surpriza si sa ii zici: “Ia-o pe bunica, si faceti bagajele.. plecam la Busteni”

Un simplu telefon.. si trebuie sa te obisnuiesti sa traiesti cu sentimentul de vinovatie. Pentru ca ai fost in iarna acasa, si ai stat doar 1 zi cu el, erai grabita… Pentru ca ai fost in vara acasa dar n-ai avut timp sa treci prin Cluj sa-l vezi, erai grabita iar.

Dumnezeu sa-l odihneasca in pace pe bunicul meu.

Filed under: Ganduri

Poligloti

De ce nu vorbim toti aceeasi limba? De ceeee? Ar fi mai simplu, si mi-asi scuti urechile de tot felu de discutii pe tema asta. In superminunata tara care m-a adoptat, se vorbesc  10 mii de dialecte. In zona de nord.. Cataluña, se vorbeste catalana. Rivalitatea intre catalana si spaniola , e mare.. foarte mare chiar. Ideea e ca eu muncesc cu o tipa din Barcelona, care de cate ori are ocazia vorbeste catalana, cat poate ea de tare , ca sa fie sigura ca o aude toata lumea.  Discutiile aprinse nu au intarziat sa apara, intre noi doua si jumate departamentu vecin.

Tanti colega-mea nu vrea sa priceapa ca ma bucur de faptu ca e ea mandra  ca e catalana, dar una e sa fii mandru si alta e sa fii prost educat.  Daca muncesti in grup, si mai ales in capitala.. asta e, tre sa te adaptezi si sa vorbesti spaniola. Nici eu nu ma apuc sa vorbesc romana, nici cu colega din departamentu vecin, nici cu altii , daca in jur am spanioli care evident nu pricep limba mea.

Poate exagerez.. da ma enerveaza al naibii de tare, sa aud langa mine, discutii si rasete intr-o limba pe care nu o inteleg.

 Post-u asta ar putea fi inclus in categoria lui Voadek “You Know What Really Grinds my Gears?” :)

P.S:: Recitind post-ul, mi-am dat seama ca suna ca si cum asi fi scris o telegrama, asa ca las aici melodia zilei ca sa imi fie iertata proasta inspiratie de azi.

the corrs - run away

Filed under: Ganduri

Hei, m-am mutat!

Daa, m-am mutat aici. Imi place la nebunie noul look al blogului, mult mai complet decat celalalt. Tot schimbul asta a fost posibil datorita lui RottenKid, care ma gazduieste si ma ajuta, asa ca ii datorez cateva beri bune! La vara cand aduce Kida la mine la capsuni, nuuuu?? :)

Sa trec la supararile mele zilnice, ca sa nu imi ies din mana. Ieri am avut cateva ore telefonu inchis.. cand il deschid, biiipppp biiippppp .. mesaje noi. Incep sa le citesc, si ajung la unu.. cu un apel pierdut. Un numar de mobil pe care nu il cunosteam. Si pentru ca eram bine dispusa , am zis hai sa sun inapoi sa vad cine ce vroia. Cand apelez numaru respectiv incepe o tanti robotica de la Movistar sa imi spuna ca numarul pe care il apelez nu exista. Pai cum tanti sa nu existe daca m-a sunat acu cateva ore?????? Ma mai uit odata la numar, il notez si decid sa il fomez eu.. nu sa il apalez direct din mesaj. Iar tanti… “Movistar va informeaza ca numarul pe care il apelazi nu exista”. Tantiiiiii, tu faci misto de mine??? M-a sunat vreun alien cu puteri magice de pe un numar inexistent???  M-am lasat pagubasa, asteptand sa ma mai sune odata misteriosul numar :-s

Luni… innorat, vant si cam frig afara. Ora 10 AM, deja sunt la a 2a cafea.  Noroc ca maine e sarbatoare , deci avem liber toti de prin Madrid (o sa scriu un post despre obiceiul asta ).

Filed under: Prezentari

Citesc linistita

Tocmai am descoperit un site, www.carti.x6.ro , unde poti sa citesti carti online. Datorita faptului ca am destul de multe “ore moarte” la job, personal, imi vine foarte bine o pagina ca asta. Citesc la calculator, fara ca sefii sa isi dea seama ca in timpul orarului de munca, am si alte ocupatii :) Plus de asta, scap de stiri din presa despre accidentul din aperoportul Barajas, care nu fac altceva decat sa intristeze lumea, sau de paginile roz despre ce, cum, cand si cu cine isi fac de cap  vedetele noastre.

p.s: citesc de la ei in momentul asta  ”Amsterdam” de Ian McEwan. :p  Tu?

Filed under: Carti

Patetic…

 

Unde o sa fiu peste 10 ani? Cate lucruri o sa pot sa spun cu mandrie ca am realizat? Paranoia asta ma macina cam mult in ultimu timp.  Am 22 de ani, si nu pot sa spun cu siguranta ce vreau sa fiu “cand o sa fiu mare”. Treaba asta se accentueaza si mai tare, in momentul in care vad ca alte persoane stiu clar ce vor de la viata.  Azi, parca s-au inteles sa imi aminteasca punctele slabe  toti. O sa explic de ce.

Suntem 4 gagici cu posturi idenctice in firma la care muncesc acum. Diferenta dintre  noi e ca ele vad job-ul asta ca ceva tranzitoriu. Azi de dimineata, la prima ora am primit un telefon de la una din ele. Se simtea pe voce ca nu isi incape in piele de fericire. Incepe sa imi explice cu viteza luminii, ca ieri a avut un interviu care a mers foarte bine, asa ca maine o sa fie ultima ei zi aici. A luptat foarte mult pentru postul respectiv. E graphic designer, a profesat multi ani in tara ei natala (Argentina), dar nu reusea sa isi gaseasca un post decent aici, in Madrid. Asa ca incepand de maine, o sa inceapa sa isi realizeze visul.

 Gagica numaru 2, care e foarte ocupata in momentele astea cu facebook-ul :) , pleaca la sfarsitul lunii. Vrea sa sa mute in sudul tarii, sa inceapa o facultate , citez ”pana mai e timp” (are 30 de ani si nu pricepe ca timp este intotdeauna), sa termine facultatea si sa se apuce de ingrijit batranei. Asta e visul ei si… in maxim 4 ani o sa il realizeze si ea.

Gagica numaru 3, e actrita. A acceptat job-ul pe care il avem acum, ca sa se poate intretine. Alearga de la munca direct la casting-uri si sunt sigura ca, in timp, o sa reuseasca ceva, isi doreste prea mult asta, si ar fi incorect sa nu fie asa.

Gagica numaru 4 (subsemnata), nu stie ce vrea…nu lupta pt nimic in special si nu are o imagine in capusor de unde ar vrea sa ajunga cu timpul. Nu e capabila sa spuna un lucru pe care stie sa il faca perfect si incepe sa isi faca griji serioase din cauza asta………….

Filed under: Ganduri

Gay Fest

Anul acesta am avut ocazia sa asist pentru prima data la un gay fest. Stiam aproximativ cum arata Madriul intr-o zi ca asta.. dar nu vazusem nimic live. Asa ca .. acum 1 luna si ceva, mi-am luat cativa colegi de munca si ne-am afisat la ditai petrecerea. Trebuie sa spun neaparat ca ceea ce  se simte acolo, intre mii si mii de persoane, gay sau nu, tineri sau nu, este respect.. mult respect. Mi-a placut la nebunie sa vad ca nimeni nu se ascunde de ceea ce simte. Eram foarte multi hetero pe acolo, si fiind sarbatoarea lor, puteau sa se uite urat la noi.. ciudat sau pur si simplu sa ne ignore, asa cum in restul anului facem noi cu ei, intentionat sau nu.

Nu ma intrebati cum, dar aproximativ in 2 ore, am ajuns toti sa caram o  pancarta de lezbience :) , cu un steag multicolor in maini. Seara s-a terminat cu noi toti pe iarba, ascultand muzica ( nu stiu nici acum cine a tinut concert in seara aia). 

Niciodata nu am fost critica in legatura cu conditia sexuala a nimanui, dar acum para ii inteleg si mai mult si cred ca au tot dreptul din lume sa mearga pe strada, fara sa simta priviri insistente asupra lor. Ca sa fie credibil post-ul o sa las niste dovezi grafice :D

p.s 1: pt asl-isti pls-isti : nu, nu-s gay nici bisexuala (cred)

p.s 2: de ce nu are versuri imnul national al Spaniei? :-s

Filed under: City Life

Cascomani…

Acu cateva zile ridicam 2 degete la voadek pe blog ca sa injur niste elementi care imi stricasera dimineata. Acum ca am unde.. ma plang pe larg :).

Ora 6:30, saptamana trecuta. Ies din casa somnoroasa, imi aprind o tigara si plec grabita spre gara cu gandu ca mai am juma de ora de somn in tren. Prind un loc liber, dar.. ghinion, se aseaza langa mine un cretin care trebuia sa asculte la 6:30 dimineata muzica techno la maxim!! Se auzea in tot vagonul.. imi venea sa il intreb: wtf dude??? ai surzit???  Ma abtin.. trec 2 statii si urca o tanti gotica, care evident asculta metal la maxim!!! Unde se aseaza? LANGA MINE!!  Resemnata, am ascultat techno si metal stereo juma de ora, am ajuns la munca prost dispusa si m-am consolat cu o cafea.

Dupa vreo 2 zile, aceeasi rutina.. 6:30, fuga sa prind trenu..de data asta cu castile in urechi si eu. M-am asigurat ca nu asculta tot vagonu Staind de la mine. Partea proasta e ca la un moment dat, cablu de la castile mele a prins viata proprie si s-a hotarat sa iasa din telefon. Evident, tot vagonu a ascultat Staind de la mine … cum eram aproape adormita am si intarziat destul de mult sa il opresc.

Morala? Promit solemn sa nu mai injur cascomanii :)

Filed under: City Life